Tensiunile geopolitice sau militarizarea Arcticii nu au făcut parte din agenda discuțiilor de la Reykjavik. Rusia, Statele Unite, Canada, Danemarca, Suedia, Finlanda, Norvegia și Islanda s-au întâlnit oficial pentru a discuta despre dezvoltarea durabilă, cooperarea pașnică și protejarea populațiilor autohtone amenințate de încălzirea globală, ale cărei efecte sunt de trei ori mai puternice în nordul îndepărtat decât pe restul planetei.
„Ne-am angajat să promovăm regiunea arctică ca fiind o regiune pașnică în care cooperarea în materie de climă, mediu, știință și securitate are câștig de cauză”, a declarat șeful diplomației americane Antony Blinken.
Teoretic, acest forum interguvernamental, care din 1996 reunește țările riverane, nu are drept scop rezolvarea problemelor de securitate militară. Acestea par totuși să facă obiectul summit-ului care are loc o dată la doi ani.
Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, a declarat săptămâna trecută că Arctica este o zonă de influență care i se cuvine Moscovei și a denunțat „ofensiva” occidentală, în timp ce Antony Blinken, aflat într-o vizită oficială în Danemarca, atrage atenția asupra „intensificării anumitor activități militare în Arctica”.
Un alt Război Rece?
Începând cu 2010, Rusia a construit sau modernizat în total 14 baze militare care datau din epoca sovietică și a sporit numărul exercițiilor militare. De exemplu, la 24 martie 2017, autoritățile de la Moscova au simulat un atac cu avionul asupra unui radar norvegian. Anul trecut, forțele rusești au exersat salturi cu parașuta de la 10.000 de metri altitudine în zona Cercului polar, demonstrându-și capacitatea de lansare în condiții extreme.
Ca reacție la acțiunile Moscovei, NATO arată de ce este în stare prin exerciții militare din ce în ce mai frecvente. În 2018, exercițiul „Trident Juncture” din Norvegia a adunat trupe din 29 de țări membre, la care s-au alăturat cele ale Suediei și ale Finlandei. De o amploare nemaiîntâlnită de la sfârșitul Războiului Rece, exercițiul a stârnit furia autorităților de la Kremlin.
mai mult la /www.rfi.ro/
